Autentificare | Creaza cont

ARTICOLE

DE LA FABRICA DE BIDINELE LA FABRICA DE PENSULE

sau

ARTA ÎN CHINGILE PUTERII (MECENATUL ETATIST)

            Căderea regimurilor totalitare din Europa de Est în anii '90 (şi în România) a ridicat profunde şi neaşteptate probleme asupra judecăţii critice şi istorice a artei din aceste ţări, complicând, odată mai mult, răspunsul la întrebări precum scopul şi valoarea acesteia în societate, proiectând asupra conştiinţelor artistice, ca şi… Vezi articol »

CELE N PRAGURI PSIHOTICE ALE PIETEI ROMANESTI

 

Un punct de vedere interesant despre „piaţa de artă” a apărut în ziarul „Finanţiştii” (nr. 54 din 15/28 mai, 2013) semnat de Domnul Miron Manega („Cele 3+1 praguri psihologice ale pieţei româneşti de artă”) de pe o poziţie cu atât mai convingătoare cu cât, aşa cum îi stă bine ziarului cu un astfel de titlu, demonstraţia s-a purtat despre un singur aspect al pieţei de artă, şi anume acela care are în vedere „aspectul” financiar, adică „preţurile” lucrărilor vândute. Îmi permit să vă propun o… Vezi articol »

GADGETURILE ARTEI. CRITERIILE EXCELENTEI V

Estimarea imponderabilului

După criteriile calităţii materiale şi auctoriale, gadget-urile artei triumfă în epoca modernităţii în maniera descrisă cândva de Robert Klein: „ estetica priorităţii devansează estetica perfecţiunii, iar valoarea poziţiei istorice pe aceea a absolutului valorii artistice.” (1)  „Fenomenul este însoţit în perspectivă comercială, de întâietatea operaţiunilor speculative, pe termen scurt, proprii reînnoirilor permanente ale mişcărilor artistice. În sfârşit, războiului  avangardelor din anii 1960-1970 i-a urmat o multiplicare a curentelor care au pus în cauză vechea înţelegere a succesiunilor istorice; situaţie considerată de… Vezi articol »

GADGETURILE ARTEI. CRITERIILE EXCELENTEI IV

Criteriul auctorial. A fi artist astăzi (II)

Libertatea individualã şi relativa prosperitate, abundenţa - care au caracterizat democraţiile vestice dupã cel de-al doile rãzboi mondial - şi solicitarea artiştilor la construcţia ideologicã a statelor totalitare în est au fost de naturã sã creeze un climat propice artei prin multiplicarea opţiunilor individuale, pentru asumarea artei ca profesie, prin amploarea unei cereri artistice fãrã precedent din partea societãţii şi prin sentimentul de securitate şi de siguranţã socialã pe care îl percepeau creatorii odatã cu… Vezi articol »

GADGETURILE ARTEI. CRITERIILE EXCELENTEI III

Criteriul auctorial. A fi artist astăzi (I)

În pofida vicisitudinilor vremii, judecata corectă trebuie să acorde apreiere şi acelor bunuri culturale, purtând alte semnificaţii decât pe acelea pe care noul val ne împinge să le recunoaştem. Armata acestor creatori a fost surprinzător de repede decimată, dezorganizată sub valul dezertărilor de circumstanţă. „Dezertorii” s-au străduit să-şi caute... sfârşitul „natural”, copleşiţi de ruşinea oprobiului public circumstanţial. S-a pierdut astfel orice consistenţă polemică şi care, la urma urmei, reprezintă vocaţia dintotdeauna a artei. Ceea ce în secolul al XX-lea… Vezi articol »

GADGETURILE ARTEI. CRITERIILE EXCELENTEI II

Înlocuirea pigmetului natural cu “surogatul” lui, culoarea de sinteză artificială

Lucrurile se schimbă odată cu lumea modernă şi revoluţia industrială din secolul al XIX-lea. Dezvoltarea acelei ramuri a chimiei numită „organică” a deschis calea studiului structurii, proprietăţilor, reacţiilor de sinteză sau de descompunere a acelor compuşi organici sau minerali care fuseseră până atunci descoperiţi şi folosiţi în pictură în starea lor naturală. Procurarea lor era costisitoare, punându-se, astfel, problema sintetizării lor. Astfel, prima substanţă organică sintetizată a fost „ureea”, obţinută prin distilarea… Vezi articol »

GADGETURILE ARTEI. CRITERIILE EXCELENTEI I

Domnului Stefan Vuza, analist al valorilor economice şi manager al afacerilor.

Pornesc de la un paradox: anual, se plătesc preţuri uluitoare pentru operele de artă, fie că vorbim despre artişti vechi sau contemporani, dar o carte precum Criteriul calităţii în artă (Editura Meridiane, Colecţia Curente şi sinteze, Bucureşti, 1980) este oferită abundent online la ridicolul preţ de 10 lei. Şi nu o cumpără nimeni! Operele achiziţionate merită să fie numite gadget-uri şi numai pentru motivul performanţei băneşti atinse prin achiziţionarea lor sau… Vezi articol »

LOCURI-MODURI-ALE ARTEI CONTEMPORANE V

MUZEUL DE ARTĂ (II)

Eu, seara, mă întâlnesc cu muzeul meu. Cu Cézanne, cu Van Gogh, cu Pallady sau Grigorescu, cu Nagy István şi mulţi alţii. Muzeul acesta mă ţine la suprafaţa zilei, ca o plută, de fiecare dată când mă zvârcolesc în mare.(1)

                                              Aurel Ciupe, un pictor din ce… Vezi articol »

LOCURI-MODURI-ALE ARTEI CONTEMPORANE IV

MUZEUL DE ARTĂ (I)

Locurile unde şi modurile cum fiinţează arta contemporană au fost amintite în episoadele precedente ale acestui “serial” dintr-o perspectivă istorică: expoziţiile, saloanele, bienalele, atelierele artiştilor şi alte spaţii neconvenţionale pe care aceştia le populează cu creaţia lor ( workshop-urile), de la galerii de artă, sedii de bănci, la spaţii economice sau sociale dezafectate, care au abandonat funcţia lor iniţială. Dacă cele de mai sus nu aveau  costuri bugetare, nefiind subvenţionate de stat, muzeul de artă, în schimb, este o instituţie… Vezi articol »

LOCURI-MODURI-ALE ARTEI CONTEMPORANE III

WORKSHOP-UL

În plină „eră industrială”, altă tendinţă a artei contemporane a fost indusă tot de necesitatea resimţită de artist de a părăsi maniera sa discretă de-a fiinţa în interiorul atelierului de creaţie; a debutat prin încercarea preliminară de a face pereţii atelierului „transparenţi”, reiterând munca specifică a creaţiei într-un spaţiu public, accesibil privitorului. Potenţialul de exibiţionism al fiecărui artist s-a întâlnit aici cu nevoia explicită de a recompune pentru public traseul operei, de a potenţa comunicarea inertă a materialului acesteia cu forţa expresivă, vie… Vezi articol »

LOCURI-MODURI-ALE ARTEI CONTEMPORANE II

ATELIERUL / STUDIOUL

Ca dovezi că arta nu poate exista în afara contactului (relaţiei) cu cei cărora le-a fost destinată stau evadarea din spaţiul îngust, adeseori disimulat al atelierului şi tentaţia actuală a artistului de-a face din aceasta un „spectacol”. Abilitatea însuşită prin practica meşteşugului şi „secretele” acestuia au devenit căi de augumentare ale contactului cu publicul şi servesc argumentării valorii „operei”, trebuind „exibate” pe măsură ce aceasta se descompune în materialitatea ei, devine mai „străvezie”, mai imaterială, mai imponderabilă ca mesaj. Adeseori această „dematerializare” conţine… Vezi articol »

LOCURI-MODURI-ALE ARTEI CONTEMPORANE I

BIENALA ŞI SALONUL

Cei mai mulţi preferă astăzi, ca locuri de promovare ale artei, Bienalele, Saloanelor. E vorba aici de târgurile internaţionale în care fiecare „mânz” e prezentat în ţarcul lui pavoazat cu culorile naţionale, începând cu ambasadorii ţărilor respective şi terminând cu criticul, negustorul şi clienţii lui cei mai de vază. A cuceri o cupă la Veneţia este o glorie la fel de onorabilă, ba chiar mai avantajoasă decât premiul „Goncourt” sau „Nobel”, spunea prin 1970 Maurice Rheims (1).  Astăzi, lucrurile sunt departe de a mai… Vezi articol »

© Artexpert

Cluj-Napoca, str. Iuliu Maniu nr. 10

tel. 0264590041, 0740451789

e-mail: artexpertgallery1@gmail.com

CABINET EXPERTIZE - PFA RADU P. VASILE

Cluj-Napoca, Blv. Nicolae Titulescu nr. 4

Tel: 0744544374

e-mail: artexpertgallery1@gmail.com